Postare publicată pe platforma de bloguri Adevărul
Smart Politics continuă analiza evoluţiilor politice și electorale, cu accent pe punctele – cheie ale ultimei săptămâni.
Peisajul politic – perspectiva
În analiza de săptămâna trecută, am spus că pariul acestei săptămâni este legat de portofoliul comisarului european. Corina Crețu a obținut un portofoliu important, iar, așa cum am precizat, Victor Ponta a căutat să fie singurul care să primească laudele. Această previziune Smart Politics s-a adeverit, iar portofoliul comisarului european a devenit subiect de campanie doar în logica “cine a contribuit mai mult la această nominalizare”. În zona prezidențială a existat un contraatac pentru a limita specularea de către premier a momentului, mai întâi prin episodul plicului de la B1TV și apoi prin lansarea, în zone apropiate lui Traian Băsescu, a zvonului contribuției Palatului Cotroceni în obținerea portofoliului și în abandonarea lui Cioloș.
Din punct de vedere al comunicării politice, săptămâna care se încheie este definită de noțiunea de raportare față de un element de referință. Doi au fost factorii care permit această concluzie: discuția despre suspendarea președintelui și declarațiile lui Traian Băsescu despre faptul că unul dintre candidații la președinție ar fi ofițer acoperit.
La începutul săptămânii actorii politici au trebuit să se raporteze la suspendare, dacă sunt sau nu de acord cu ea, pentru ca la finaul săptămânii, să trebuiau să se raporteze la acuzațiile privind ofițerul acoperit.
Cele două subiecte trimit către raportul de forțe din Parlament și către ponderea electorală a probabililor candidați, așa cum arată ea în sondajele publicate în această săptămână. Chestiunea suspendării i-a prilejuit lui Călin Popescu – Tăriceanu, cel care caută să actualizeze mitul celui “de-al treilea om” în alegeri, o vizibilitate altfel greu de atins, dar a dovedit, și sub impulsul sondajelor, axa tot mai clară care se stabilește între PSD și ACL. Ofițerul acoperit a confirmat același nou tandem Ponta – Iohannis, speculațiile vizându-i în principal pe cei doi. Oarecum natural, Monica Macovei și Elena Udrea au fost nevoite să privească dacă nu de pe tușă, cel puțin dinspre marginea terenului.
Actorii individuali şi comunicarea – mizele şi raţionamentele
Cel mai important mesaj pe care l-au avut de transmis candidații săptămâna aceasta a fost dacă sunt sau nu ofițeri acoperiți. Din această perspectivă, a fost o săptămâna croită după tiparul celor care vor urma: se va dezbate nu despre proiectul prezidențial, ci despre caracterul candidaților, despre capacitatea lor de a asuma, cu responsabilitate și dincolo de atacuri de orice fel, prima funcție în stat.
Victor Ponta a încercat să capitalizeze cât mai mult din reușita portofoliului ocupat de Corina Crețu. Președintele PSD a dedicat în rest săptămâna campaniei în teritoriu și a congresului PSD de vineri și a evenimentelor de partid din țară, ceea ce arată dorința președintelui de a se apropia de activul de partid, cu atât mai mult cu cât lansarea principală a candidaturii sale se va face într-o săptămână.
Din această perspectivă, merită subliniat discursul de la Alba – Iulia, în care premierul a reconfirmat axele principale ale campaniei sale: schimbare până la capăt vs. continuarea regimului Băsescu prin candidații dreptei, unitate vs. scandal la vârful statului. În cadrul de partid, Ponta și-a susținut candidatura invocând performanțele guvernamentale ale ultimilor doi ani și jumătate și comparându-le cu insuccesele perioadei guvernării Boc. Au fost atacuri la Klaus Iohannis, dar au uimit referirile foarte critice la Cătălin Predoiu, o “avansare în grad politic” pentru care fostul ministru al justiției nu poate fi decât mulțumit.
Klaus Iohannis a continuat campania din teritoriu, la Dâmbovița, Gorj, Mehedinți sau Tulcea, dovadă că primarul Sibiului caută încă să atingă potențialul electoral al ACL. Depunerea plângerii penale împotriva lui Liviu Dragnea pentru OUG privind migrația primarilior, de la începutul săptămânii, și depunerea moțiunii de cenzură de vineri au conferit vizibilitate națională candidatului ACL. Iohannis a continuat linia de mesaj a candidatului fără Băsescu în spate și a căutat să se poziționeze drept principalul opozant al lui Victor Ponta. Toate acțiuni coerente din punct de vedere al comunicării politice. Sondajele publicate la începutul săptămânii, care arată o distanță foarte mare a lui Iohannis față de al treilea plasat, au consolidat candidatura Primarului Sibiului, văzut drept singurul care îi poate crea probleme lui Victor Ponta.
Călin Popescu Tăriceanu a fost lăsat puțin în offside la începutul săptămânii de către PSD în demersul suspendării, ceea ce este de natură să-i afecteze campania și mai ales e de natură să-i caricaturizeze candidatura. Tăriceanu, acum în luptă pentru locul al treilea, are nevoie de teme puternice precum suspendarea pentru a putea atrage acele voturi de centru, centru-dreapta care să-i permită o negociere favorabilă în turul al doilea. Întrebarea pe care și-o pun mulți este cât ar avea nevoie fostul prim-ministru pentru a reveni la Palatul Victoria în decembrie.
Monica Macovei și Elena Udrea rămân la marginea relevanței mediatice. Ele nu reușesc să aibă vizibilitate din cauza actorilor instituționali și a jocului care se poartă în termeni de capital parlamentar și organizațional, iar activismul lor online nu poate suplini acest deficit media. Ce este interesant de observat este suita de personalități care se declară de partea Monicăi Macovei și foarte dinamica și creativa sa prezență online.
De menționat că Elena Udrea nu a avut nimic de câștigat de pe urma apariției media a președintelui Băsescu, ba chiar a fost pusă în defensivă de declarațiile șefului statului care a spus că mereu a protejat-o.
Cine a pierdut şi cine a câştigat săptămâna. Impact strategic
Traian Băsescu a fost cel mai prezent în spațiul public până la mijlocul săptămânii, stabilind agenda media și agenda politică prin declarațiile despre ofițerul acoperit și oferind o contrapondere discursului premierului despre comisarul european. Proiecția puterii Președintelui este normală pentru un șef de stat pe final de mandat, pentru că și capacitatea sa de a genera voturi pentru candidatul PMP depinde în mod direct de puterea pe care cetățenii mai percep că o are.
Klaus Iohannis este al doilea personaj care a reușit să puncteze pe final de săptămână, în condițiile în care DNA a început urmărirea penală in rem în ceea ce privește OUG care permite migrația primarilor, iar vineri Iohannis și Blaga au depus moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Ponta. Iohannis confirmă astfel linia sa de comunicare potrivit căreia este neamțul care tace și face.
Victor Ponta a punctat în chestiunea comisarului european și a deschis balul lansărilor, întreținând pe toate temele principale conflictul cu Traian Băsescu. Ca favorit al cursei prezidențiale, referirea constantă la nepopularul Președinte funcționează preventiv în împiedicarea formării unui front politic și electoral împotriva sa cu mult înainte de votul din 2 noiembrie.
Perspective pentru săptămâna care urmează
Moțiunea de cenzură este momentul politic central al săptămânii care urmează, prin evoluțiile care vor avea loc în ceea ce privește OUG privind migrația: dezbaterea în plen, dezbaterea în comisii, eventuala pronunțare a Avocatului Poporului. Este încă un prilej pentru ca opoziția Ponta – Iohannis să iasă în evidență.
De asemenea, începutul anului școlar va readuce în spațiul public discuțiile despre educație, cu atât mai mult cu cât deja au început dezbateri aprinse pe marginea manualelor și a școlilor postliceale, organizate în universități sub forma colegiilor.
Săptămâna viitoare sunt anunțate și congrese de lansare a candidaturilor. Victor Ponta va prefera Arena Națională, Klaus Iohannis Piața Victoriei. Vom putea vedea deci forma finală a narativului lor prezidențial și elementele de punere în scenă a campaniei.
Sunt relevante și dezvoltările temei acoperitului, cu atât mai mult cu cât mai avem puțin peste o săptămână până la depunerea candidaturilor. Știut fiind avertismentul Președintelui, nu cred că mai are cineva curajul să se retragă din cursa prezidențială, de teamă să nu fie socotit/ă agent sub acoperire. Chiar și cine nu va strânge semnăturile va fi privit cu multă suspiciune. Ultimul moment posibil de clarificare înaintea votului, depunerea candidaturilor, dispare.