Articol apărut pe platforma de bloguri Adevărul
Smart Politics nu se aștepta ca prima fisură pe frontul români – Klaus Iohannis să apară atât de repede, dar iată că ea există, așa că și noi o plasăm în prim-planul evenimentelor săptămânii trecute.
Concluziile ultimelor șapte zile politice din România sunt următoarele: DNA a depus practic moțiunea de cenzură împotriva lui Victor Ponta, în urma dosarului lui Darius Vâlcov, autorul Codului Fiscal pe care se așteaptă angajarea răspunderii Guvernului și, implicit, moțiunea de cenzură a PNL. După ce Guvernul a luat fața PNL prin propunerea unui Cod Fiscal foarte “la dreapta”, acum DNA ia fața liberalilor în ceea ce privește moțiunea de cenzură. Căderea Guvernului și deșirarea actualei majorități parlamentare pot veni astăzi dintr-o singură sursă: anchetele DNA. Bătălia politică din Parlament a fost, de la începutul sesiunii parlamentare, o colecție de eșecuri pentru un PNL pe cât de vocal, pe atât de ineficient.
Evenimentele săptămânii
Mai toată suflarea se va fi năpustit asupra evenimentelor de joi-vineri, arestarea preventivă a lui Marian Vanghelie și solicitarea DNA de arestare preventivă a lui Dan Șova. Însă înainte de a diseca aceste două evenimente, am dori să atragem atenția asupra unuia mai puțin ușor de observat, dar mai profund: publicarea unui barometru IRES asupra percepției luptei împotriva justiției. Mai precis, componenta referitoare la mediatizarea luptei împotriva corupției. În acest caz, potrivit IRES, când este vorba despre reflectarea mediatică a fenomenului, 57% dintre participanții la studiu declară că sunt interesați sau foarte interesați de transmisiunile televiziunilor pe tema arestărilor și condamnărilor din ultima perioadă. Ceea ce vine în contradicție flagranță cu atitudinea de luptă tăcută împotriva corupției, declarată de Klaus Iohannis, începând cu discursul de la CSM din primele zile ale lui ianuarie și reluată cu mai multe prilejuri publice. Este prima fisură majoră pe frontul români-Iohannis și reprezintă primii nori pe cerul senin al lunii de miere populare de care se bucură Președintele. Explicația poate să rezide în diferențele comportamentale între președintele Iohannis și majoritatea românilor sau poate să însemne că, în ceea ce privește lupta împotriva corupției, românii și Iohannis sunt pe lungimi de unde diferite. Rămâne de văzut dacă este doar un hop sau începutul unei prăpastii mai adânci. Cert este că aceste tensiuni vor trebui să-și găsească rezolvarea într-un fel, iar soluția este cu atât mai interesantă cu cât ea este mai greu de prevăzut în acest moment.
O mențiune în plus pentru votul din Parlament, prin care s-a respins începerea urmăririi penale pentru Laszlo Borbely. Așa cum Smart Politics a prevăzut, votul negativ este și o dovadă a unui eventual troc subteran PSD-UDMR. Dincolo de realpolitik-ul negocierilor din Parlament, ceea ce au înțeles jurnaliștii, formatorii de opinie și, probabil, românii, a fost că una a zis Klaus Iohannis în noiembrie, alta au început să facă parlamentarii, în mod repetat, cinci luni mai târziu. Dovadă fie că minunile nu țin mai mult de trei luni, fie că pur și simplu există o nouă axă de conflict: parlamentari-Iohannis. Merită amintit că ultimul președinte care a avut un conflict cu Legislativul a sfârșit prin a fi suspendat. De două ori. Așteptăm prima mutare clară a Președintelui în raport cu Parlamentul.
Dincolo de aceasta, tot evenimentele generate de DNA au fost capul de afiș al săptămânii, ele echivalând cu o adevărată moțiune de cenzură împotriva lui Victor Ponta, atât prin calitatea persoanelor implicate, Dan Șova și Darius Vâlcov, doi colaboratori apropiați ai lui Ponta, cât și prin greutatea lor politică în PSD.
Darius Vâlcov, în prezent membru PSD, provenind din PDL, este cercetat pentru fapte săvârșite în momentul în care era primarul Slatinei, dar mai ales în perioada în care era o tânără vedetă a dreptei românești și unul dintre greii PDL. Acest fapt, coroborat cu dezvăluirile din dosarul Microsoft despre finanțarea campaniilor PDL, aruncă o piatră grea de moară în brațele actualilor liberali, al căror discurs anti-corupție este acum și mai dificil de comunicat publicului care urmărește dezvăluirile TV. Klaus Iohannis, cu o oarecare întârziere, a cerut, cum altfel decât pe Facebook, demiterea lui Vâlcov, însă suficient de slab cât să pară că a bifat acest gest de teama opiniei publice, nu pentru că ar fi crezut în justețea demersului. Pentru artizanii politicii macho, e greu de înțeles lentoarea cu care Președintele reacționează: Iohannis nu agită el primul apele, ci apare după ce valul s-a format. Nu putem decât remarca insistența cu care șeful statului caută să impună un alt model de comunicare. Când ai însă cazuri precum Borbely și Vâlcov, e totuși greu de justificat de ce prima ta acțiune este să te lauzi cu like-urile de pe Facebook. 1,5 milioane de like-uri sunt semnificativ mai puține decât 6,2 milioane de voturi, care așteaptă acea Românie a lucrului bine făcut, un concept difuz, dar care în mod cert nu are nimic de-a face cu realitatea din Parlament. Poate tăcea Președintele sau poate fi diplomat în acest caz?
Dan Șova, un semi-disident din PSD, care însă și-a făcut autocritica și a fost iertat, este o altă lovitură pentru Victor Ponta. Scandalul din jurul său permite opozanților lui Ponta să reia narativul corupției acestuia și să ofere un motiv în plus parlamentarilor care caută dovezi ale prăbușirii susținerii Cabinetului Ponta. Dincolo de momentul Codului Fiscal, premierul Ponta nu reușește să iasă din paradigma politică a supraviețuirii. Pare că va rezista acestei primăveri politice, dar pierderile nu vor fi deloc neglijabile.
Dacă Șova și Vâlcov reprezintă veștile proaste pentru Ponta, Marian Vanghelie a reprezentat vestea bună. Acum, PSD este scutit de unul dintre principalii și cei mai vocali critici, iar președintele social-democraților poate răsufla ușurat. Cel puțin o vreme. Mai mult, prin scandalul în care este implicat Rareș Bogdan, acest personaj care se scaldă în ape de claritatea și transparența politicienilor cu care se însoțește, și unii lideri de opinie care erau critici față de Ponta sunt acum decredibilizați, putând fi acuzați că s-ar fi aflat pe statul de plată al lui Marian Vanghelie. Trăgând linie, arestarea lui Vanghelie este o lovitură pentru partidul abia născut (mediatic) al lui Mircea Geoană, care se vede nevoit să renunțe la strategia aducerii de parlamentari prin utilizarea capacităților persuasive ale lui Vanghelie. Dacă acest partid vrea să fie mai mult decât un UNPR al lui Iohannis, atunci trebuie să renunțe la metode de organizare tipice câștigării alegerilor în Sectorul 5 și să-și asume riscul de a predica ceea ce poate face.
Personajul săptămânii
Fără discuție, Marian Vanghelie este personajul săptămânii. Saga penală a lui Vanghelie, aflată abia la început, este importantă pentru că ea poate însemna demantelarea PSD, așa cum arestarea lui Bîgiu pare să însemne demantelarea PNL, cel puțin după ce spun știrile pe surse despre Scutaru și David. Cu siguranță, arestarea lui Vanghelie este o veste proastă pentru el, pentru Oana Mizil, pentru Mircea Geoană și pentru parlamentarii care urmau să intre în noul partid de stânga, însă este o veste și mai proastă pentru toți baronii și membrii PSD care au făcut vreodată înțelegeri cu Marian Vanghelie. Până la urmă, ca dominoul să se prăbușească este nevoie de o singură piesă, iar Marian Vanghlie a demonstrat că este dispus să fie această piesă, episodul acuzațiilor despre votul din diaspora de la prezidențiale fiind relevant.
Cine a câștigat și cine a pierdut
Victor Ponta a pierdut, fără să fie prezent, în această săptămână, prin simplele evenimente în care au fost implicate apropiații săi. Asediul la adresa guvernării sale este tot mai puternic în fiecare zi. Congresul anunțat de Dragnea în decembrie depinde decisiv de rămânerea la Palatul Victoria. Altfel, pulverizarea stângii românești va deveni o realitate.
Klaus Iohannis a pierdut câteva tempo-uri până să ceară demiterea lui Vâlcov, însă motivul pentru care considerăm că a pierdut tracțiune în această săptămână ține de apariția dovezii publice care atestă că românii nu gustă stilul tăcut al președintelui, cel puțin în ce privește lupta anti-corupție.
Rareș Bogdan este un alt personaj public care a pierdut, iar alături de el o bună parte din media critică față de Victor Ponta, după cum reiese din stenogramele din dosarul Vanghelie. Banii la pungă, alături de caprele lui Toni Greblă, sunt acele detalii care transformă cariere, politice sau mediatice, în folclor.
O mențiune pentru Darius Vâlcov: după ce a fost cel mai activ ministru al ultimelor luni, reușind să asambleze abil un Cod Fiscal care a trecut testul elitelor, fostul primar al Slatinei a fost atins de propria biografie. Este încă un semn că noua politică nu presupune doar oameni noi, ci și practici politice de altă factură.
Mizele comunicaționale. Cine ce urmărește
Comunicarea lui Marian Vanghelie urmărește să îl transforme atât într-o victimă a conspirației Ponta-Ghiță, dar și să lovească, chiar și din spatele gratiilor, în eșafodul politic din PSD al lui Victor Ponta. Nu este o miză ușor de câștigat, iar operaționalizarea ei va produce multe pagube colaterale.
Victor Ponta urmărește să proiecteze un sentiment de siguranță și de control, deși este clar că lucrurile se destramă în jurul său cu o viteză destul de mare. Victor Ponta are avantajul instituțional și are și avantajul tactic al timing-ului, timpul se scurge în favoarea sa. Premierul mai are un atu, acum poate să-și atace atacatorii, acuzându-i de interese oculte când vine vorba de criticarea sa.
Comunicarea PNL se află într-un echilibru precar, între opoziție constructivă și foc de voie la PSD, între a folosi evoluțiile din justiție pentru a lovi PSD și între a promova alternativa pe care ei o consideră de succes. Adversarii lui Ponta sunt cei care au cheia: fie cad în capcana moțiunii de cenzură pe Codul Fiscal (sub rezerva noilor configurări după schimbarea de la Finanțe), iar în caz de eșec nu mai pot aborda credibil discursul despre preluarea guvernării, fie așteaptă finalul sesiunii pentru a depune moțiunea, căutând să adune voturile necesare. În orice situație, pentru liberali, arestarea lui Vanghelie nu înseamnă decât un hop suplimentar care trebuie depășit, pentru că realizarea coaliției anti-Ponta tocmai a devenit puțin mai grea.
Ce urmează
Intrăm în săptămâna Congresului Național al PSD. Surprize prea mari nu se anunță pentru Președinția Consiliului. Mai importante sunt prevederile noului Statut legate de criteriile de integritate și de mecanismele interne de decizie. Degeaba își alege PSD un Președinte de CN în locul lui Adrian Năstase, dacă, potrivit noului Statut, Consiliul pierde puterea de a convoca Congresul. Acesta pare cadoul otrăvit al lui Liviu Dragnea pentru Rovana Plumb: o poziție golită de putere. Altfel, în veșnicul clivaj fundamental centru – periferie, actualizat și înnobilat de PSD prin realitatea baronilor locali, rămâne de văzut dacă Ponta va risca cu criterii stricte de integritate. Prima victimă ar putea fi chiar ministrul Dragnea.
Votul pentru Dan Șova din Parlament se anunță a fi al treilea eșec major pentru logica în care a fost ales Președintele Iohannis. Vosganian, Borbely, cel mai probabil și Șova. Rămâne de văzut cum va reacționa Președintele, dacă tonul acestuia față de Parlament se va înăspri. Mai poate juca Președintele cu mănuși cu un Parlament revenit la vechile obiceiuri?
Dacă suntem la capitolul întrebări, cu sau fără legătură cu cea de mai sus, încă una: șeful SIE?