Postare publicată pe platforma de bloguri Adevărul
În urmă cu exact, Smart Politics vă oferea decalogul campaniei electorale, prezentându-vă lucrurile la care să fim atenți până pe 16 noiembrie.
Campania și evoluțiile politice și electorale ne-au arătat că am avut dreptate în aspectele pe care le-am semnalat ca fiind importante.
- Scorul electoral al lui Victor Ponta: începe cu 3 sau cu 4? Începe cu 4.
După centralizare a 98,3% din totatul voturilor, scorul lui Victor Ponta începe cu 4. E drept, doar marginal peste 40%. Cu o săptămână înainte de votul din turul I, Victor Ponta a resetat așteptările electorale anunțând că obiectivul său este 37,5%, deși toate sondajele de la începutul campaniei și chiar declarațiile sale anterioare indicau un vot de aproximativ 40%-42% în turul I. Din acest punct de vedere, deși rezultatul turul I este cu 2,5% peste așteptările finale ale președintelui PSD, rămâne valabilă scăderea electorală pe care a înregistrat-o candidatul din vară încoace. De asemenea, este o victorie de moral pentru activul PSD, dar o victorie limitată, pentru că mult timp a fost pus sub semnul întrebării dacă partidul va urca sau nu la 40%. Emoțiile și drama așteptării acestui rezultat au obosit mai mult armata de activiști decât ne putem da seama din exterior.
- Scorul electoral al lui Klaus Iohannis: începe cu 2 sau cu 3? Începe cu 3.
După centralizare a 98,3% din totatul voturilor, scorul lui Klaus Iohannis începe cu 3. Coroborat cu faptul că Victor Ponta este doar marginal peste 40%, ecartul dintre cei doi candidați este de fix 10%. Un procent nici prea mare, nici prea mic, care depinde doar de moralul cu care va fi abordată campania din cel de-al doilea tur. Dacă pentru Victor Ponta era important să treacă de pragul psihologic de 40%, la fel de important era pentru Klaus Iohannis pragul de 30% (deși obiectivele de 35%, apoi 32% nu au fost atinse). Cert este că de-abia acum va începe adevărata campanie electorală.
- Ce ierarhie pentru The Gang of Four (Tăriceanu, Udrea, Macovei şi Meleşcanu)?
Deși numărătoarea voturilor nu este finală, repetăm, BEC mai are de centralizat doar 320 de secții de votare, nu credem că se mai pot întâmpla surprize în The Gang of Four, fapt pentru care clasamentul arată așa:
- Călin Popescu Tăriceanu – locul 3 – 5,4%.
- Elena Udrea – locul 4 – 5,18%.
- Monica Macovei – locul 5 – 4,46%.
- Teodor Meleșcanu – locul 9 – 1,1%.
- Udrea vs. Macovei: cine câştigă şi cum arată meciul?
De departe Monica Macovei este câștigătorul acestui duel, deși electoral este în urma Elenei Udrea. Diferența de voturi dintre cele două, de doar 74.000 de voturi la acest moment, este atât de mică în raport cu resursele aruncate în luptă încât este clar că Macovei a avut un randament electoral mai bun. Ce merită subliniat este faptul că amândouă s-s-au grăbit să clameze locul 3, pentru a fi ulterior contrazise de BEC. Dovadă că e mai bine să fii prudent și să nu cazi pradă tuturor sfaturilor de campanie pe care le primești.
- Vadim vs. Funar: învingătorul stinge lumina radicalismului naţionalist al anilor 90?
Corneliu Vadim Tudor a luat 3,66%, în timp ce Gheorghe Funar doar 0,48%. Ceea ce dovedește că brandul naționalist este unul personal, nu instituțional. Oricum, cert este că naționalismul à la anii 90 nu mai este valabil electoral, ci a devenit cel mult un cimitir al elefanților politici care nu se pot adapta noului context electoral și care nu mai vorbesc limba alegătorilor.
- Votul maghiar: cum va fi afectată UDMR de premiera unui al doilea candidat maghiar?
Kelemen Hunor a luat grosul votului maghiar – 3,5%, în timp ce Zsolt Szilagy a luat 0,56%, ceea ce înseamnă că maghiarii nu sunt dispuși la aventuri politice. Ei vor să se simtă reprezentați la luarea deciziilor și un brand politic cunoscut și care și-a dovedit utilitatea de-a lungul timpului este vehiculul electoral preferat. De constatat că, în marja a câtorva mii de voturi, dacă aduni scorul celor doi candidați, ajungi la numărul de voturi luat de Kelemen Hunor în 2009. Szilagy a rupt doar 50.000 de voturi de la UDMR.
- Vom avea o dezbatere prezidenţială cu Ponta şi/sau Iohannis în turul I?
Nu am avut nicio dezbatere în primul tur, dar nu mai devreme de ieri seară Victor Ponta anunța disponibilitatea pentru patru dezbateri. Rămâne de văzut câte dezbateri vor fi până la final și pe ce teme, însă cu siguranță că vom vedea cel puțin o confruntare între cei doi finaliști.
- Participarea peste sau sub 10 milioane în turul I? Prezenţă la vot mai mare în turul al doilea decât în primul?
În primul tur au venit la vot 9,58 milioane de alegători, adică 53,16%, cu doar 0,16% mai puțin decât în turul I din anul 2009 (nu avem încă datele finale). Diferența la final va fi făcută la zecimale. Anul 2009 a fost singurul an în care prezența din turul al II-lea a fost mai mare decât în turul I, iar acest fapt a fost generat de contextul emoțional specific anului 2009. Este destul de greu de crezut că în 2014 în turul al II-lea va fi o prezență la vot mai mare decât în turul I. Totul depinde dacă se se va crea un puternic val de emoție în favoarea sau împotriva unuia dintre finaliști.
- Care va fi impactul temei justiţiei în aceste alegeri? Vor exista consecinţe electorale importante ale afacerii Microsoft? Ce rol pentru DNA, ANI şi ÎCCJ în stabilirea viitorului Preşedinte al României?
Există două modalități de a măsura acest posibil efect. Un instrument este scorul electoral al Monicăi Macovei, cea care și-a asumat DNA chiar în ziua votului, asta dacă acceptăm ipoteza că Macovei ar fi confiscat mesajul anti-corupție. Al doilea posibil instrument este o diferență între scorul PSD de la începutul campaniei și cel obținut ieri. Cu alte cuvinte, o plajă electorală între 2 și 5%.
Însă cel mai important impact pe care l-a avut justiția în aceste alegeri este că evoluțiile juridice au fost mult mai atractive decât campania electorală, mult mai interesante pentru presă și pentru public, acoperind și, până la urmă, sufocând campania electorală. Cu alte cuvinte, justiția a fost frame-ul principal de citire a campaniei prezidențiale.
10. Câţi români din Diaspora vor veni la vot?
Cea mai bună prezență la vot a Diasporei de până acum, cu mult mai mare decât maximumul atins în 2009, în turul al II-lea. Atunci au venit la vot 147.754 de cetățeni, iar ieri au votat, până la final, 161.262 de români. În continuare merită observat că rolul Diasporei este imporant nu doar în ceea ce privește voturile, dar mai ales în ceea ce privește presiunea mediatică și publică. Așa cum se vede, discuțiile despre Diaspora sunt despre procesul de vot, nu despre substanța votului, ceea ce le face să fie mai ușor de asimilat și mai eficiente mediatic. Acoperirea mediatică a subiectului face ca Guvernul să intre în defensivă, ceea ce va însemna și o defensivă pentru candidatul Victor Ponta.
Concluzii. Ce merită reținut după ziua de ieri și ce să urmărim în zilele următoare
1. Nu se poate online fără offline.
Când citești analize ale campaniei lui Barack Obama din 2012, accentul nu cade atât pe dimensiunea campaniei online, cât pe integrarea cu munca de pe teren. Fără integrare, fără door-to-door, fără canvasing, online-ul e un frumos exercițiu de creație. Macovei a câștigat bătălia din online, dar ea a candidat totuși în alegeri în care nu există vot electronic. Este de discutat dacă un scor sub 5% îi oferă perspectiva pentru o construcție politică solidă.
2. Tăriceanu ar putea să dea lecții de eficiență electorală UDMR.
Cu un partid care formal nu există, cu un scor electoral sub 7%, liberalul poate ajunge nu doar la guvernare, dar este din ce în ce mai sigur că îi va lua locul lui Ponta la Palatul Victoria, dacă acesta câștigă. La ce alt om de centru-dreapta s-ar putea referi premierul în funcție?
3. Povestea următoarelor două săptămâni va fi dacă jocul este jucat sau nu.
Cu Iohannis peste 30%, dar și cu Ponta peste 40%, deci cu o diferență de 10 puncte procentuale, miza dezbaterii publice va cădea pe inevitabilitatea victoriei lui Ponta. Mai are sens să merg la vot, se vor întreba unii votanți de dreapta și unii nehotărâți. Există aici o linie foarte subțire între siguranță și aroganță, iar PSD are de gestionat consolidarea unui val împotriva candidaturii lui Victor Ponta. Va fi foarte greu să se repete experiența din 2009, când prezența la vot în turul al doilea va fi mai mare decât în primul.
4. Pasul pe care îl va face Elena Udrea.
Deși a învins-o la puncte pe Monica Macovei în confruntarea feminină a acestor alegeri prezidențiale, Elenei Udrea deja i se cere să facă un pas în spate, unii comparând scorul de acum cu cel de la europarlamentare. Traian Băsescu însuși vorbea despre restructurarea PMP. Rămâne să vedem ce rol va avea Elena Udrea într-un PMP intrat în zodia fostului Președinte Traian Băsescu și care se va lupta pentru relevanță politică (aici un răspuns clar poate fi dat după turul al doilea).
5. Cu cât impresia de inevitabilitate e mai prezentă, cu atât mai tare se va căuta și vâna silver-bullet-ul.
Victor Ponta a propus patru dezbateri cu Klaus Iohannis chiar în discursul de aseară. După o primă săptămână a negocierilor, cea de-a doua va sta sub spectrul dezbaterilor. În locul lui Iohannis mi-aș lua un debate coach foarte bun. Totuși, cele patru condiții ale lui Chaffee pentru ca dezbaterile prezidențiale să conteze (cel puțin un candidat necunoscut, număr mare de alegători indeciși, impresia unui rezultat foarte strâns, fidelități partizane slabe) nu par a fi îndeplinite.