Postare publicată pe platforma de bloguri Adevărul
De astăzi suntem oficial în campanie electorală. Pentru cei pasionați de politică și de comunicare electorală, ce urmează este similar unui Campionat Mondial de Fotbal. Cinicii ar putea insista pe această comparație spunând că și în alegerile prezidențiale, și la Campionatele mondiale în mod cert nu câștigă românii.
Dincolo de miza cea mare, 50% + 1 din voturi pe 16 noiembrie, sunt alte atâtea lucruri la care să fim atenți de acum și până când rezultatele finale ale scrutinului vor apărea. Smart Politics a făcut o listă de teme de interes, pe care v-o propunem spre dezbatere. Pentru fiecare subiect, puteți veni chiar voi cu propriile estimări.
Că tot este în vogă (a se vedea forma programului Monicăi Macovei), aveți mai jos varianta noastră de decalog pentru campania care tocmai începe. 10 întrebări puse în context.
- Scorul electoral al lui Victor Ponta: începe cu 3 sau cu 4? La acest moment, cvasi-unanimitatea sondajelor de opinie arată că premierul va obține mai mult de 40% din voturi în turul I. Ca și la europarlamentare, va conta foarte tare managementul așteptărilor, îndeplinirea obiectivului stabilit de opinia publică. În acest moment, obiectivul este 40%+ pentru Victor Ponta. În spațiul dominat de emoții dintre cele două tururi va conta mai puțin dacă premierul va fi în fața lui Iohannis pe 2 noiembrie, ci dacă el iese victorios în raport cu această ștachetă simbolică. Reamintesc că, în zona social-democraților, doar Ion Iliescu (47,34% în 1992, FDSN) și Adrian Năstase (40,97% în 2004) au reușit această performanță. Nu e deloc ușor.
- Scorul electoral al lui Klaus Iohannis: începe cu 2 sau cu 3? Un rezultat sub 25% pentru candidatul ACL ar reduce foarte mult posibilitatea unei surprize pe 16 noiembrie, în timp ce orice vot peste 30% ne va aduce, în turul al doilea, mai aproape de pasionanta confruntare de acum cinci ani.
- Ce ierarhie pentru The Gang of Four (Tăriceanu, Udrea, Macovei și Meleșcanu)? Va depăși vreunul dintre aceștia granița de 10%? Mizele nu sunt doar simbolice: pentru Tăriceanu, un scor bun înseamnă șanse mari să revină la Palatul Victoria; pentru Udrea, o performanță decentă pregătește întoarcerea lui Traian Băsescu drept lider al opoziției; Macovei își testează brandul electoral și poate lua un calcul înființarea unui nou partid, dacă își vede potențialul confirmat; Meleșcanu caută voturi de pe urma cărora să obțină o nouă numire. Așa cum arată acum lucrurile, doar Tăriceanu și Meleșcanu se pregătesc de negocierea turului al doilea.
- Udrea vs. Macovei: cine câștigă și cum arată meciul? Moștenitoarea oficială a lui Traian Băsescu și cea care revendică moștenirea la nivel programatic a Președintelui vor anima o dispută care va eclipsa dimensiunea de gen care aparent sare în ochi. Perspectiva cea mai interesantă ține de cum se vor raporta cele două candidate una la cealalta, de cine va fi în ofensivă şi de cine va fi în defensivă. Vom vedea şi dacă apropierea momentului votului va aduce creşterea intensităţii atacurilor reciproce.
- Vadim vs. Funar: învingătorul stinge lumina radicalismului naționalist al anilor 90? În alegerile prezidențiale din 1996, Vadim Tudor ieșea în fața lui Funar, diferența fiind de aproape 200.000 de voturi. Din peste 13 milioane de votanți, un milion vota cu cei doi, părinți ai unei zone electorale care dădea semne de consolidare. Astăzi, războiul dintre Vadim și Funar ține mai degrabă de mize personale și contrastează cu zâmbetul celor care îi văd pe lista de candidați.
- Votul maghiar: cum va fi afectată UDMR de premiera unui al doilea candidat maghiar? În 2009, cu 372.000 de voturi, Kelemen Hunor obținea 3,83% din voturile exprimate (în 2004, Marko Bela lua 533.000 voturi și 5,1%). Prezența lui Zsolt Szilagyi, din partea Partidului Popular Maghiar din Transilvania, va însemna cea mai slabă performanță electorală în alegerile prezidențiale pentru UDMR din ultimii 20 de ani?
- Vom avea o dezbatere prezidențială cu Ponta și/sau Iohannis în turul I? Se va confirma tradiția, întreruptă doar în 2000, a unei dezbateri între cei doi finaliști înaintea turului al doilea? Așa cum arată lucrurile acum, niciunul dintre primii doi candidați nu are motive să riște înainte de 2 noiembrie. În funcție de dinamica primului tur, ținând cont și de experiențele din 2004 și 2009, n-ar fi exclus ca Victor Ponta să opteze pentru un traseu nespectaculos și lipsit de orice risc, excluzând confruntarea finală.
- Participarea peste sau sub 10 milioane în turul I? Prezență la vot mai mare în turul al doilea decât în primul? 2009 a adus două premiere în privința participării la vot: a fost, în istoria noastră democratică, prima dată când în turul I au fost mai puțin de 10 milioane de votanți (9,946 milioane, pe muchie) și prima dată când au venit mai mulți români la vot în turul al doilea (10,483 milioane) decât în primul. Se inversează oare situația din 2009?
- Care va fi impactul temei justiției în aceste alegeri? Vor exista consecințe electorale importante ale afacerii Microsoft? Ce rol pentru DNA, ANI și ÎCCJ în stabilirea viitorului Președinte al României? Este interesant de văzut dacă evenimentele de campanie vor confirma discursul vreunui candidat (și aici privim în special către Macovei). Din această conjuncție dintre discursul media și cel al candidatului Macovei ar putea veni oare un spectaculos salt către locul al treilea? Justiția este o temă, dar întrebarea, în plan mai general, se referă la imprevizibilul campaniei electorale, la celebrele lebede negre.
- Câți români din Diaspora vor veni la vot? În 2009, numărătoarea voturilor a făcut să se spună că românii din străinătate au stabilit Președintele României. 146.876 voturi din străinătate, 84.786 pentru Traian Băsescu, ne-au pus în situația să ne culcăm cu un Președinte și să ne trezim cu un altul. În 2014, cu un sistem electoral neschimbat, vor fi românii din Diaspora mai activi în a-și alege Președintele?
Acesta este decalogul nostru. Voi puteți răspunde la întrebările de mai sus sau puteți formula altele. După cum bine vedeți, nu scăpați de alegeri.
Trackbacks/Pingbacks